o Italia... 
Italia pentru mine nu a fost o experienta covarsitoare (de asta nici nu am scris mai repede despre ea). Nu a fost o experienta covarsitoare pentru ca asteptarile mele au fost prea mari. Chiar daca trecusem prin Milano, vazusem si auzisem italieni, vazusem o parte din Italia(in 2004), totusi am avut impresia (inainte sa ajung in Roma, Venetia, Florenta, Vatican) ca locurile astea sunt extra-ordinare. Insa am fost dezamagita. Locurile astea spun o parte din istorie, sunt o parte din antichitate (lucru pe care il gasesc nemaipomenit - existenta relicvelor, a cladirilor, a muzeelor, dovezi a modului de viata, a existentei stramosilor nostrii, a inteligentei si a indemanarii lor). Insa Aushwitz este, de asemenea, o parte din istorie, de asemenea importanta. Poate asta e motivul... Sau poate il gasiti voi... 
Calatoria mea a inceput in Bielsko, cand spre seara zilei de 28 aprilie am luat trenul (dupa ce m-am despartit de Kuba, care a tot incercat sa ma convinga sa nu plec
) spre Katowice. AColo m-am intalnit cu Mark (trainee din Noa Zeelanda) si impreuna am purces catre Wroc³aw, unde aveam sa ne intalnim cu alti 2 trainee (SAndy si Hai, tot din Noua Zeelanda). Dupa o alta experienta pe caile ferate (din nou ceva in neregula cu biletul meu... dupa ce ca am stat in picioare 3 damn hours...
)...dar am ajuns obositi in Wroc³aw. SAndy ne-a asteptat la gara, l-am cules si pe Hai si am mers catre cuibusorul (de nebunii, mai putin
)lui SAndy, am imbucat cate ceva si ne-am asteptat soferul (alumnus AIESEC Wroc³aw). La 2 am am plecat in sfarsit. Acum , nu mai retin exact orele la care am ajuns la granita in Cehia si in Austria, insa stiu sigur ca toti ofiterii vamali aveau o intrebare "Roman"? Si nu se refera la stramosii nostri ci la locuitorii spatiului asta mioritic called Romania... 
MA rog, am trecut peste si am ajuns cu bine in minunata Venetie, dupa cateva pauze in care am mancat , am facut poze si ne-am distrat putin unii pe seama celorlalti si toti pe seama lui Mark (engleza cu deficiente... hi hi hi )....
) spre Katowice. AColo m-am intalnit cu Mark (trainee din Noa Zeelanda) si impreuna am purces catre Wroc³aw, unde aveam sa ne intalnim cu alti 2 trainee (SAndy si Hai, tot din Noua Zeelanda). Dupa o alta experienta pe caile ferate (din nou ceva in neregula cu biletul meu... dupa ce ca am stat in picioare 3 damn hours...)...dar am ajuns obositi in Wroc³aw. SAndy ne-a asteptat la gara, l-am cules si pe Hai si am mers catre cuibusorul (de nebunii, mai putin)lui SAndy, am imbucat cate ceva si ne-am asteptat soferul (alumnus AIESEC Wroc³aw). La 2 am am plecat in sfarsit. Acum , nu mai retin exact orele la care am ajuns la granita in Cehia si in Austria, insa stiu sigur ca toti ofiterii vamali aveau o intrebare "Roman"? Si nu se refera la stramosii nostri ci la locuitorii spatiului asta mioritic called Romania... MA rog, am trecut peste si am ajuns cu bine in minunata Venetie, dupa cateva pauze in care am mancat , am facut poze si ne-am distrat putin unii pe seama celorlalti si toti pe seama lui Mark (engleza cu deficiente... hi hi hi )....Venetia a fost prima experienta italiana si cea mai interesanta din punct de vedere lingvistic... Pentru ca trebuia sa parcam si pentru ca parcarea costa, eu am fost cea care s-a dus sa intrebe de tarife (stiam cel mai bine italiana dintre toti). Dupa ce doamna mi-a raspuns foarte amabil, s-ar parea ca am simtit nevoia sa imi exprim gratitudinea raspunzandu-i intr-o limba pe care era putin probabil sa o cunoasca. Si raspunsul a venit prompt in poloneza: "Tak. Dziêkuje!"... Am facut haz de situatie si de poloneza mea si am parcat si am mers sa vizitam Venetia.... Situatia s-a repetat cand am intrebat despre costul unui taxi pe apa si cand am multumit printr-un "Dobrze." pierdut printre micile valuri venetiene. AM ras din nou si am promis ca data viitoare sa nu mai scot decat vreun "si" , "grazie" sau orice alt cuvant IN ITALIANA...
END of PART I
No comments:
Post a Comment